Antrenament de concurs

PROGRAM SCURT DE CONDIȚIONARE NEURO-MOTRICĂ DE CONCURS

img

Prof. Univ. dr. Pierre J. de Hillerin

PROGRAM SCURT DE CONDIȚIONARE NEURO-MOTRICĂ DE CONCURS

Publicat la 7 iulie 2021

Prezentăm mai jos un articol apărut în ediția nr. 7/1997 a revistei Știința Sportului, coordonată de Mihai Epuran și Pierre de Hillerin, în care se regăsește prima cercetare referitoare la antrenamentul de condiționare neuro-motrică de concurs.

Acest tip  de antrenament a fost utilizat de atunci și până în prezent cu success pe sportivi de performanță înaintea concursului sau probei, contribuind la creșterea performanțelor obținute de aceștia.

ARGUMENTE PENTRU UN PROGRAM SCURT DE CONDIȚIONARE NEURO-MOTRICĂ DE CONCURS PENTRU SPORTIVII DE ÎNALTĂ PERFORMANȚĂ
Aplicație la înot

Pierre-Joseph de Hillerin 
Laura Ghilik-Micu
Centrul de Cercetări pentru Probleme de Sport
Bucureşti

Simulatorul de condiții ERGOSIM, conceput şi realizat de un grup de oameni de ştiinţă din C.C.P.S. (3, 4, 6), este binecunoscut nataţiei româneşti de 15 ani. Pregătirea pe simulator a contribuit, alături de pregătirea tradițională (1, 2), la obţinerea unor rezultate remarcabile, de-a lungul anilor, de către cei mai buni sportivi ai țării, cum ar fi CARMEN BUNACIU incă din 1982-1984 sau NICOLAE BUTACU.
Aparatul a fost imbunătățit permanent, fiind adaptat cerintelor actuale ale performantei sportive. Metodele de pregătire au evoluat şi ele, evident pe baza experienţei acumulate şi în paralel cu evoluția instalaţiei.
În ciclul olimpic trecut, din anul competitional 1993-1994, în laboratorul de biomotrie al C.C.P.S. s-au creat condițiile de pregatire pe ERGOSIM, cu asigurarea, de către un motor atașat simulatorului, a unui prag minim de viteză programabil. S-au creat astfel metode noi de lucru pentru ERGOSIM-ul cu motor, diferite variante fiind folosite de către lotul olimpic de natație - grupa de la clubul STEAUA - pe parcursul 1995-1996. 
O astfel de variantă, la baza căreia stă o idee mai veche şi o experiență practică de 20 de ani, este programul special pentru concurs, pe care vrem să vi-l prezentăm. Cheia acestei metodologii de condiționare informațională de concurs este cuplajul intre gradarea unor exerciții efectuate în condiții de nivel minimal de viteză asigurat, nivel superior vitezei de record şi sarcina impusă sportivului, de menținere a nivelului şi formei curbei de forță la aceste viteze, în condiții de feed-back vizual cu creşterea calității controlului motor (5), în timp real, condiții asigurate, după știința noastră, pentru natație, numai de instalațiile tip ERGOSIM.

IPOTEZE
⦁Lucrând exerciții specifice cu sarcină de menținere de forță la viteze superioare celei de record personal, se realizează modificari în structura de comandă în sensul grăbirii succesiunii de intrare în contracție a musculaturii implicate în efortul specific, cu efecte semnificative de creştere de forţă şi viteză în efortul specific de concurs.
⦁Aplicarea programului scurt de condiționare neuromotrică de concurs poate aduce creșteri importante de performanță în condițiile în care pregătirea de bază a fost asigurată în parametrii normali pentru înotătorii de înaltă performanţă.

MATERIALE ŞI METODE
1. S-a folosit simulatorul de condiții ERGOSIM cu punte dublă (pentru inot) și un motor atașat acestuia pentru asigurarea pragului minimal de viteză programată, instalație asistată de simulator. S-a folosit, de asemenea, un pachet integrat de programe, special creat pentru înot in cadrul C.C.P.S. de către cercetător principal III Popa Emilian, cu colaborarea ing. Andrei Stoica.
2. S-a lucrat cu 12 sportivi, dintre care 4 au fost cu pregătire anterioară continuă pe simulator, ceilalti 8 lucrând doar în perioada de concurs.
3. Programul scurt de condiționare de concurs pe simulator, în două variante ("A" şi "B"), se desfăşoară chiar în ziua concursului, în procedeul în care se va înota proba de interes major.
Acest program a fost încercat de noi în timpul Campionatului Național de Seniori din 2-6 iulie 1997 şi a Campionatului Național de Juniori din 12-15 iulie şi este structurat astfel:
- o încălzire neuro-musculară scurtă prin mişcare specifică, pe simulator, cu o durată de 60-90 sec.
- probe de efort maximal de aceeaşi durată, pornind de la o constantă disipativă similară cu apa (proprie fiecărui sportiv, la fiecare procedeu), fără viteză asigurată de motor, trecând apoi la probe cu viteze minimale asigurate de motor, într-o succesiune crescătoare şi descrescătoare, finalizate cu o probă maximală în condiții identice cu prima.
- alegerea uneia dintre cele două variante de program de condiționare depinde de experiența de lucru pe simulator a sportivului și de durata probei de concurs pentru care se face intervenția.

REZULTATE ŞI DISCUŢII
Am ales pentru exemplificare patru dintre cei mai buni sportivi ai ţării la categoriile lor de vârstă, campioni şi recordmeni ai României, pentru care în tabelele nr.1-10 dăm evoluția unor parame tri caracteristici efortului pe simulator în unele dintre probele maximale ale programului scurt de condiţionare de concurs.
Dat fiind faptul că probele de concurs ale celor patru sportivi diferă, am ales varianta de prezentare a rezultatelor sub forma variațiilor procentuale față de primul exercițiu din serie, exercițiu realizat în condiții echivalente cu rezistența apei pentru fiecare subiect în parte. 
Se observă creşteri importante de forță, viteză şi putere, traduse şi în distanța echivalentă par-cursă, între prima şi ultima probă a programului, care se desfăşoară în condiții identice (vezi tabele 11 și 12, figura 1 şi figura 2), deşi între ele au mai fost alte probe maximale.
Rezultatele bune ale acestui program, obținute pe simulator au fost cu succes transferate în apă, de către cei care au îndeplinit condițiile din ipotezele enunțate. Au existat și eșecuri în care evoluția bună din grafice şi tabele s-a păstrat doar pe simulator și nu s-a confirmat în apă. Punem aceste eșecuri pe seama slabei pregătiri de bază a unora dintre ei, pe de o parte, şi a inexistenței unei perioade minime de acomodare în lucrul cu simulatorul pentru celelalte cazuri.

CONCLUZII
1. Prima ipoteză a fost confirmată de experimentele realizate pe simulator şi prezentată la rezultate şi discuții.
2. A două ipoteză s-a confirmat în experimentele realizate în cadrul Campionatului Național de Seniori şi Juniori prin rezultatele obținute, atât pozitive cât şi negative, de către sportivi.
3. Întregul experiment a demonstrat posibilitatea şi eficiența utilizării programului scurt de conditionare neuro-motrică pentru concurs, chiar în ziua de desfăşurare a probelor la care sportivii iau startul.
4. Recomandam reluarea experimentului desfăşurat in iulie 1997, pentru precizarea unora dintre amănuntele de finețe ale metodei şi eventual preluarea ei de către federațiile sportive, ca metodă de intervenție specială de condiționare de concurs, cu certe avantaje de potențare a sportivilor români în intâlnirile internaționale de anvergură - Campionate Europene, Campionate Mondiale, Jocuri Olimpice.

BIBLIOGRAFIE
1. HILLERIN,P., Analiza critică a circulației informației în procesul de corectare tehnică in inalta perfor manta. Lucrare prezentată la a ll-a Conferință Națională de Ciberne tică, Bucureşti, 1983.
2. POPA, E., MOCIANI, V. HILLERIN P., Folosirea informatici, a tehnicil de calcul in programarea antre nametului şi concursului sportiv. In Antrenamentul sportiv modern, p405-422, București, Editis, 1993.
3. SCHOR, V., HILLERIN, P., STUPINEANU, I. Basic principles in disign simulators for monitoring effort in top performance sport. In Aplication in biomechanics, Linko ping, 1985.
4. SCHOR, V., Multifunctional ergo meter for simulating the specific dynamics in swiming. In Biome chanics and medicine in swiming, A.P.Hollander, P.A.Huijing and Gert de Groot Editor's, Amsterdam and HumanKinetics Publisher Cham pling, Ilinois, 1982.
5. SHUMWAY-COOK, A., WOOLLACOTT, M., H., Motor control, Theory and practical aplications. p45-83, Williams & Wilkins, Baltimore, 1995.
6. STUPINEANU, I., şi col. Simu larea şi simulatoarele în teoria şi practica antrenamentului sportiv. In Antrenamentul sportiv modern, p393-404, București, Editis, 1993.